După anul trecut în care analiştii pieţei la nivel naţional au afirmat că retailul românesc s-a comprimat cu până la 60%, în 2010, proprietarii de spaţii comerciale din Cluj Napoca se confruntă cu una dintre cele mai dramatice presiuni economice din ultimii ani. Raportat la vârful atins în perioada 2007-2008, reducerile chiriilor pentru aceste spaţii din oraş au oscilat în 2009 între 20 şi 50%, în funcţie de amplasare, de dotări şi mai ales de abilitatea de adaptare a proprietarilor la noile condiţii ale pieţei, susţin reprezentanţii Grup de Lux.
Perioada de închiriere a variat şi ea între trei şi şase luni, după ce în anii precedenţi (2007-2008), contractele de închiriere a spaţiilor comerciale din centrul oraşului erau încheiate pe termene mult mai lungi. În prezent, proprietarii care dispun de resurse financiare nu vor să scadă chiriile. Această atitudine duce, de obicei, la pierderea clientului şi implicit la renunţarea la un rulaj de bani care poate fi recuperat foarte greu în condiţiile economice actuale. Deschiderea marilor centre comerciale de tip mall a atras şi la Cluj Napoca brandurile importante care au părăsit centrul oraşului pentru a veni în mall. În plus, Polus şi Iulius Mall au generat şi o migraţie clienţilor tineri şi tineri adulţi, cu vârste cuprinse între 17 şi 45 de ani dinspre centru spre cele două mari centre comerciale.
A scăzut numărul acordurilor de funcţionare
În primul trimestru din acest an a continuat tendinţa din 2009 de a fi la mare căutare spaţiile comerciale stradale din zone foarte bune. Astfel, centrul Clujului a rămas destinaţia preferată a viitoarelor cafenele şi restaurante, însă condiţia care se pune este ca nivelul chiriei să fie unul cu adevărat adaptat pieţei din acest moment. Unul de 30-40 de euro/mp este de neconceput pentru actualii oameni de afaceri interesaţi să dezvolte astfel de afaceri, reiese dintr-un studiu al Grup de Lux. Există în continuare companii din domeniul decoraţiunilor interioare şi al alimentaţiei publice care sunt foarte interesate de închirierea unui spaţiu comercial, însă la preţuri de până la 15 euro/mp în zonele bune ale oraşului.
Pentru că proprietarii de spaţii nu vor să negocieze şi să lase din preţ, se observă o migraţie a comerţului cu amănuntul la produsele alimentare spre cartiere, în special spre Mărăşti şi Mănăştur. Şi acordurile de funcţionare eliberate de Primăria Cluj arată o scădere a activităţii comerciale din oraş. Potrivit acestor statistici, în 2007 au fost emise 1.467 de acorduri de funcţionare pentru activităţile comerciale în Cluj Napoca, în 2008 au fost eliberate doar 909, iar în primul trimestru din 2010 au fost emise cu aproape 50% mai puţine, raportat la perioada similară din 2009.
Previziuni şi situaţia actuală pe zone
Analiştii Colliers au prognozat pentru provincie o evoluţie negativă a pieţei de retail prin închiderea centrelor comerciale mari, neperformante. Până în prezent, Clujul nu s-a aflat într-o asemenea poziţie. Dimpotrivă, retailerii multinaţionali sunt în continuare interesaţi să investească în cartierele noi ale oraşului care nu beneficiză de magazine de tip hypermarket. Însă, livrarea acestor spaţii depinde foarte mult de evoluţia ulterioară a economiei europene, naţionale şi locale. Se pare că suprafaţa totală de spaţii comerciale din Cluj Napoca se ridică la aproximativ 400.000 mp. Proiectele anunţate anul trecut ar fi urmat să crească cu mai mult de o treime această suprafaţă, însă multe dintre ele sunt în aşteptare.
Previziunile celor de la Grup de Lux arată o creştere a cererii de spaţii comerciale din Cluj Napoca în semestrul al doilea din acest an fără a apărea schimbări majore ale amplasamentelor preferate. Cu toate acestea, cererea nu va fi suficient de ridicată pentru a determina o creştere a chiriilor. Mai mult decât atât, chiriile spaţiilor din zonele periferice vor scădea în condiţiile în care principalii clienţi ai acestor spaţii din anii trecuţi (bănci, farmacii, firme de telefonie) au oprit investiţiile în dezvoltarea lanţurilor proprii. Iată care este harta comercială actuală a oraşului, împărţită în trei de specialiştii de la Grup de Lux:
- centrul (zona pietonală bd. Eroilor, str. Regele Ferdinand, str. Napoca, Piaţa Mihai Viteazu) continuă tendinţa de a deveni ţinta investiţiilor pentru afaceri în alimentaţia publică şi mai puţin pentru comerţul cu amănuntul destinat retailerilor de îmbrăcăminte şi încălţăminte care au emigrat în marile centre comerciale;
- Mărăşti (sensul giratoriu) şi Mănăştur-Plopilor tind să „găzduiască” tot mai multe afaceri în zona retailului cu produse alimentare, micile afaceri găsind în vadul cartierelor un loc propice dezvoltării;
- cartierele de periferie tind să devină gazdele afacerilor în decoraţiuni interioare, materiale de finisaje pentru construcţii şi chiar materiale pentru construcţii.
Sursa: fluximobiliar.ro
Leave a Reply